Viata unui om singur este volumul de memorii al regretatului carturar Adrian Marino, o autobiografie ce se opreste la anul 1999. Autorul rememoreaza sase decenii de existenta, cu represiunea, deportarea in Baragan si insingurarea morala de dupa 1989. Manuscrisul face parte din fondul „Adrian Marino” al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Autobiografie indelung asteptata, volumul ce apare, conform dorintei autorului, la cinci ani de la moartea sa captiveaza prin traseul unei vieti de exceptie, ca si prin valoarea culturala a marturiei pe care o aduce.„In citeva cuvinte: de sase decenii, cel putin, gindesc mereu altfel, aproape in toate domeniile. Scara mea de valori, incepind cu valorile culturale si ideologice, este net deosebita de a mediilor sociale si culturale pe care le-am strabatut, obligat sau nu. Iar o astfel de singuratate – care nu este nici sentimentala, nici sociala – este greu de suportat. O suferinta abstracta, rece. O revolta permanenta si fara solutie. Mai totdeauna inexprimabila si incomunicabila. Nu doresc nimanui o astfel de contrarietate si uzura interioara. Fara iesire si fara o adevarata consolare.Incerc totusi s-o pun pe hirtie, s-o definesc si s-o descriu cu maxima claritate. Doresc sa scriu totusi «cartea» vietii mele, in toate sensurile cuvintului. Sa-mi afirm identitatea, «personalitatea», buna, rea, asa cum a fost.” (Adrian Marino)
„Nu exista egalitate intre sexe, exista doar care pe care, sigur, si dragoste exista, dar ele sunt legate. Iubire oarba nu exista, iubirea trebuie cistigata. Barbatul trebuie sa inteleaga ce inseamna o femeie. O femeie e o femeie...Femeile vor cu orice pret ca barbatii sa renunte la cele trei atribute prin care sunt definiti: emotionalitatea restrictiva, inhibitia afectiunii si preocuparea pentru succes. Ele vor iubire. Dar, culmea, ele sint atrase exact de cei care corespund atributelor de mai sus. S-ar indragosti ele, oare, de barbati sensibili si emotivi, mingiietori si plini de tandrete ca o mama si neanimati de ambitii de ascensiune sociala?”Cuprins: Femeile • Insist sa te iubesc • Sindromul Cenusareasa. Cite femei nu-l au? • Situatii imposibile, neputinta psihologului • Femeile trebuie sa traiasca din farmecul lor • Despre semne si despre o mama • „O romanca sanatoasa”: Cornelia • Corina si visele fetelor • La doi pasi de tine poate fi un om interesant: Maricica • Cu femeile nu-i de glumit: Tirgsor • Prostiile mele, doar citeva • M-am trezit ca practic gainaria romaneasca • Frica de „ne-buni” exista • Asteptindu-mi fiul, m-am gindit la efectul ZeigarnickBarbatii • Rochia si barbatul • „Vreau sa fiu aurolac!” • Barbatii care ramin mai mult sau mai putin linga o femeie • Din verighetele nevestelor, mi-am facut o salba de barbatie • Umilintele barbatului, umilintele femeilor • Barbatii „obisnuiti” pot fi mari criminali • Iubiri si o iubire stranie • Charisma de charismaNoi • Lumea se schimba chiar sub ochii nostri si noi cu ea • Sa amestecam prezenta cu absenta, poate-i mai bine? • Munduruku • Dau din coate printre anonimi. Exista, insa, „penitele-otravite” • Gesturi nebunesti, uneori gindite, alteori spontane • Este un abis in noi • Clonarea si spectacolul • Ah, privirile noastre! Privirile lor! • Ne pacalim de multe ori • Cuvintatoare si necuvintatoare: hai sa dam mina cu mina! • In situatii disperate te ajuta un ingeras • Stricaciunea mintii duce la stricaciunea limbajului, dar si invers • Mici inimplari fara perdea sau deocheate • Poate parea hazliu, poate parea vulgar • Cum se minte si minciuna • Cine sa ne inteleaga?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu