miercuri, 21 ianuarie 2009

Pe cine a suparat Manolescu

Cel mai important critic literar actual a fost respins de Academie pentru că are mulţi duşmani în acest for. Academicienii sunt împotriva criticului din motive atât de diferite, încât uneori se bat cap în cap.

(+) Click pentru a mări
Criticul a ştiut încă de la lansarea „Istoriei“ că-şi va face mulţi inamici Foto: Lucian Muntean
Publicitate
Decizia Academiei de săptămâna trecută de a respinge titularizarea lui Nicolae Manolescu a stârnit critici şi proteste în rândul intelectualităţii. Mulţi au încercat să vadă care sunt cauzele acestui vot negativ.

Surse din interiorul Academiei ne-au dezvăluit că maestrul de ceremonii în toată această poveste a fost Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, care, deşi a declarat că l-a susţinut pe Manolescu, a făcut tot posibilul să-i blocheze titularizarea. De altfel, rivalitatea dintre Manolescu şi Simion nu este de dată recentă.

Înainte de ‘89, cei doi critici au fost mereu în competiţie pentru ocuparea statutului de vioara întâi – loc pe care s-a plasat, în mod detaşat, Manolescu. După Revoluţie, confruntarea dintre cei doi s-a mutat de pe teritoriul criticii literare, pe cel politic. Eugen Simion era susţinătorul fervent al lui Ion Iliescu, iar Nicolae Manolescu, fondatorul Partidului Alianţei Civice, un critic al fostului preşedinte.

Înaintea votului, scriitorul basarabean Mihai Cimpoi, membru corespondent al Academiei, a ţinut un discurs în care spunea că Nicolae Manolescu nu merită să fie admis, pentru că l-a denigrat pe Eminescu. Într-un articol recent din „Ziua”, Eugen Simion îl critica şi el pe Manolescu pentru poziţia exprimată în ancheta din numărul trecut al „Adevărului literar” despre imaginea de astăzi a lui Eminescu.

De altfel, în Academia Română, unde, în prezent, Nicolae Manolescu e membru corespondent, criticul e acuzat de unii că e „omul lui Simion”, iar de alţii că e „anti-Simion”. Primii au fost deranjaţi de contribuţia lui Manolescu la noul statut al Academiei, de acum doi ani, pe când Eugen Simion era preşedintele instituţiei. Ceilalţi fac parte din Secţia de Literatură şi cunosc vechea rivalitate dintre cei doi. În plus, scriitorii din Academie sunt deranjaţi de ce a scris criticul despre ei în „Istorie”.

Pe cine n-a iertat Manolescu

Intuiţia lui Manolescu a funcţionat în chiar ziua lansării „Istoriei”. El a declarat atunci că se aşteaptă ca, odată cu apariţia volumului, să-şi facă mulţi duşmani. Iată ce scrie în studiul său despre câţiva scriitori academicieni. Despre Eugen Simion: „Lipsa preferinţelor e vădită: criticul scrie la fel despre oricine (…) Un critic care nu-şi dă niciodată în petic, probabil din cauza unui self-control perfect, e tot aşa de puţin simpatic ca o femeie splendidă, dar frigidă“.

Augustin Buzura, D.R. Popescu, Fănuş Neagu

Despre Augustin Buzura: “Romancierul scrie şi rescrie de câteva ori, chinuit şi chinuitor, nu-şi găseşte totdeauna cuvintele, nici tonul, se exprimă greoi, gâfâit (…) care-i solicită mai mult transpiraţia decât inspiraţia…”.

D. R. Popescu iese şifonat cam pe toate planurile. Piesele sale de teatru sunt “ilizibile”. Cele comice “sunt lipsite de haz”, iar cele tragice, “de seriozitate”, în timp ce “publicistica abundă în generalităţi, citate, referinţe, fără cheagul vreunei idei personale”. Romanul “«Viaţa şi opera lui Tiron B» este de necitit, prolix, confuz, dezlânat, ca şi aproape toate cele care i-au urmat”.

Nici Fănuş Neagu nu scapă. La pagina 1.107 din “Istorie” aflăm că “niciunul dintre romanele care urmează (după “Frumoşii nebuni ai marilor oraşe”, n.n.) nu mai prezintă interes literar”.

Cinci voturi diferenţă

Secţia de Filologie şi Literatură, compusă din opt membri (E. Simion – preşedinte, A. Buzura, Matilda Caragiu Marioţeanu, Mihnea Gheorghiu, George Mihăilă, Fănuş Neagu, D.R. Popescu şi Marius Sala), a analizat, mai întâi, propunerile de titularizare, iar candidatura lui Manolescu a fost admisă în unanimitate.

Apoi, candidatura a fost acceptată prin vot deschis, de către Prezidiul Academiei, tot în unanimitate. Surpriza a apărut la votul secret al Adunării Generale. Pentru titularizare, Manolescu avea nevoie de două treimi din voturile membrilor titulari ai Academiei - 41 de persoane. A obţinut doar 23 de voturi pentru (15 voturi au fost împo­trivă, trei buletine anu­late). I-au lipsit cinci voturi.

Articol preluat din ziarul Adevarul / 21 ianuarie 2009

Niciun comentariu: