miercuri, 16 decembrie 2009


„Nu întotdeauna am gasit raspunsurile la întrebarile care ma framântau, însa acesta e farmecul framântarii, sa cauti raspunsul, nu neaparat sa-l gasesti.Niste raspunsuri este o colectie de fiori, cel putin pentru mine. Am scris povesti de viata, de iubire, caci mi se pare ca abia se mai aduce vorba despre acest sentiment.
Nimic din aceasta carte nu e scris la întâmplare, exista un tâlc si un raspuns, pentru cine desluseste întelesul fara rautati si frivolitati derizorii. E o carte pentru suflete deschise, nu pentru minti înguste si îmbâcsite.
"Niste raspunsuri", o carte care îmbina texte personale cu texte de fictiune este ilustrata de Horatiu Malaele.Fragment: Niste raspunsuri, Mihaela Radulescu
Placerea mea cea mai mare cind calatoream cu trenul —si am facut naveta niste ani de zile pe ruta Piatra Neamt-Bucuresti —era sa suflu pe geam pina se abureste si sa-mi desenez barbatul pe care-l voi iubi, casa in care vom locui, aripile cu care voi zbura... Emotia mea cea mai profunda azi e sa simt ca traiesc secvente din geamul aburit pe care degetul desena dorinte, nestiind ca pune intrebari...Cuprins: Niste raspunsuri, Mihaela Radulescu• Draga Mihaela • Draga Cristian • Niste raspunsuri • Cum iubesc barbatii • 3 zile. Studiu despre tine • Mic tratat de dor • Amor de dor amar • Search... • Gradina sexologica • My fair (lady) • Femeia cu ochii umflati de plins • Lumea interzisa • Tango • Tu ce mai faci? • Vrei sa fii sotul meu? • Noaptea regilor. Luni • Cind dragostea • Ma revolt cu delicatete • Lectia despre zmeu • Sint 5. Toate ale tale • Despre alta • Drum infundat • Vara femeilor destepte • Luliberina... • Pitch-ul vietii mele • Sora Micului Print




Karen Armstrong - Istoria lui Dumnezeu


traducere de Dana Ionescu
165 X 245 legată (hardcover), 512 pp.
„Această carte nu va fi o istorie a realităţii inefabile a lui Dumnezeu Însuşi, care este dincolo de timp şi de schimbare, ci o istorie a modului în care oamenii L-au perceput de-a lungul timpului, de la Avraam până în zilele noastre. Ideea lor despre El are o istorie, căci a fost întotdeauna ceva uşor diferit pentru fiecare grup de oameni care au folosit-o în diverse epoci. Felul în care o anumită generaţie şi-L reprezintă pe Dumnezeu poate să nu aibă nici un sens pentru alta. E un adevăr că propoziţia „Cred în Dumnezeu” nu are un sens obiectiv în sine, ci, ca orice altă afirmaţie, are sens doar într-un anumit context, când e făcută de o anumită comunitate. [...]
Dacă analizăm cele trei religii, ne va fi clar că nu există o perspectivă obiectivă asupra lui „Dumnezeu”, iar fiecare generaţie îşi creează propria ei reprezentare. Acest lucru e valabil şi pentru ateism. Propoziţia „Nu cred în Dumnezeu” a avut sensuri uşor diferite de la o epocă la alta. Cei consideraţi ateişti de-a lungul anilor au negat mereu o anumită concepţie despre divinitate. Oare „Dumnezeul” pe care îl resping ateii de azi este acelaşi cu Dumnezeul patriarhilor, al profeţilor, al filozofilor, al misticilor sau al deiştilor din secolul al XVIII-lea? Toate aceste divinităţi au fost venerate ca fiind Dumnezeul din Biblie şi din Coran de către evrei, creştini şi musulmani, în anumite momente din istoria lor. Însă vom vedea că diferă foarte mult una de cealaltă.”

joi, 3 decembrie 2009

miercuri, 2 decembrie 2009