CONCURS 26 FEBRUARIE- 4 MARTIE 2010

Aţi fost atenţi vreodată, dar cu adevărat atenţi, la ce spun politicienii atunci când se trezesc în faţa mulţimii, în faţa unor microfoane sau când apar pe la televizor? În cazul în care răspunsul e negativ, încercaţi ca data viitoare să le urmăriţi discursul, chiar dacă acest lucru, în general, vă plictiseşte. Pentru că s-ar putea să vă amuze, totuşi. Totul depinde de perspectiva din care îi ascultaţi.
Asta au dovedit şi Thomas Cathcart şi Daniel Klein, care au scris Aristotel şi furnicarul merg la Washington… Mic antitratat de abureală politică, apărută în limba română la Editura Nemira. Sigur, ei vorbesc mai mult despre politicienii americani, dar principiile după care cei aleşi ne aburesc sunt universale, aşa că nu e musai să ştiţi cine sunt cei citaţi. Deşi, cu siguranţă, îi veţi recunoaşte. Iar dacă logica, filosofia şi retorica vă par prea mult, nu vă faceţi griji, totul e exemplificat, spre înţelegere, cu bancuri sau vorbe de duh.
Iată nişte mostre:
“Intervievator CNN: Ştiţi, în septembrie 2001, preşedintele spunea că, viu sau mort, o să punem mâna pe Osama bin Laden. Astăzi, încă n-am pus mâna pe el. Ştiu ce spuneţi dumneavoastră, că s-au înregistrat succese în războiul împotriva terorismului. Într-adevăr aşa a fost. Acesta este însă un eşec.Frances Fragos Townsend, consilier la Departamentul Siguranţei Interne: Păi, n-aş fi atât de sigură… Este un succes care nu s-a înregistrat încă. Nu ştiu dacă privesc acest lucru ca pe un eşec.
Mulţumim pentru încurajare, doamnă Townsend. Aţi deschis astfel poarta către o lume întreagă de situaţii riscante. De pildă: “Nu sunt beat, domnule poliţist. Ceea ce vedeţi dumneavoastră acum este o stare de trezie la care n-am revenit încă.”
****În final, iată şi o schimbare plăcută: un politician care foloseşte corect logica aristoteliană, strictă. Oficialul din dialogul următor apelează la o QED fundamentală (QED – abrevierea utilizată de romani în SMS-uri, atunci când voiau să spună quod erat demonstrandum, adică “ceea ce era de demonstrat”). Astfel, îşi momeşte oponentul să cadă în groapa pe care el însuşi a săpat-o – întotdeauna o plăcere pentru amatorii de gropi.
(Un delegat al Convenţiei Republicanilor din Utah susţinea că de-a lungul întregii graniţe americano-mexicane ar trebui ridicat un gard, pentru a-i împiedica pe imigranţii ilegali să intre în SUA.)
“Oficialul republican: Şi ce se întâmplă dacă ei (imigranţii ilegali) vor escalada gardul?Delegatul: Îl electrificaţi. Aşa n-o să se mai atingă de el.Oficialul: Şi dacă l-ar atinge? I-aţi lăsa să moară?Delegatul: Ar fi alegerea lor.Oficialul: Cum rămâne însă cu o mamă ce-şi poartă bebeluşul în spate? I-aţi lăsa să moară pe amândoi, şi mama, şi copilul?Delegatul: Ar fi alegerea mamei, aceea de a-şi ucide copilul.Oficialul: Deci să înţeleg că sunteţi proavort?(Linişte mormântală)”Sunt doar două exemple din multele care sunt în carte, pe care o recomand cu plăcere dacă vreţi să vă destindeţi un pic altfel decât de obicei.
Nu m-am putut abţine să mă gândesc la o astfel de carte care să îi aibă în centru pe ai noştri politicieni. Dar mi-a trecut repede: ai nostri nici măcar tâmpeniile nu le spun inteligent, aşa că nu prea le-ai putea diseca în stilul din această carte.
Adina Popa - http://www.nemirabooks.ro/

Raspundeti la urmatoarea intrebare:
Carei edituri ii apartine cartea "Aristotel si furnicarul merg la Washington..." ?
1. Editura Polirom
2. Editura Humanitas
3. Editura Nemira

Trimiteţi răspunsul pe adresa noastră clibraria@yahoo.com împreună cu datele dumneavoastră (OBLIGATORIU ! Nume şi prenume, Seria si numarul de buletin, adresa de email), până în data de 4 martie inclusiv.

Concursul este destinat numai celor care locuiesc în oraşul Oradea.

Succes!