Libraria Gutenberg va invita pe data de 18 februarie 2011, de la orele 18.00 la lansarea cartii "Blues de Timisoara- O autobiografie" (Editura Brumar 2010) carte semnata de Bela Kamocsa, volum ingrijit de Tinu Parvulescu.
Béla Kamocsa (KAMO)
Data nasterii: 24 decembrie 1944
Decedat la 14 ianuarie 2010
Studiile si diplomele obtinute:
-1972 absolvã Facultatea de Constructii Hidrotehnice din Timisoara
Cariera muzicalã (1962-2008)
Canta la CHITARA BASS, VOCE, CHITARA SOLO
1962-1971 Fondeaza, alaturi de Fl Bordeianu, N Covaci ,Cl Rotaru, I. Stefanovici celebra formati rock “PHOENIX” cu care canta pana in anul 1971
1962-1967 cu PHOENIX, canta in cluburi de dans in Timisoara, cu mare succes, spectacole multiple la CASA STUDENTILOR din TIMISOARA, etc…..
1968 cu PHOENIX , obtine MARELE PREMIU BEAT la festivalul studentesc de la IASI, presedintele comisiei fiind regretatul CORNEL CHIRIAC.
piesele : VREMURI (HEY TRAMVAI), CANARUL, NEBUNUL CU OCHI INCHISI, TOTUSI CA VOI SANT, MAMA MAMA etc.
Editeaza singel-urile: VREMURI, TOTUSI CA VOI SANT
Apare in filmul CANARUL SI VISCOLUL
1969 obtine o invitatie de inregistrãri la studioul celebrului star pop Adriano Celentano dar, din considerente politice, nu sunt lasati sa paraseasca tara.
1970 obtine, cu “Phoenix", PREMIUL 1 la FESTIVALUL ARHITECTURII din BUCURESTI cu OPERA ROCK de conceptie proprie “OMUL 36 ORE”.
Si, in acest rastimp cu PHOENIX numeroase spectacole si turnee prin tara,
Ex : SALA PALATULUI , CIRCUL DE STAT, GRIGORE PREOTEASA, TIMISOARA (CONCERTE DE BINEFACERE PT SINISTRATI), PLOIESTI, PITESTI Etc…. Cantat pe litoral.
1971 PHOENIX se destrama, datorita plecarii in vest al lui FL. BORDEIANU.
1972-1976 incepe sã cânte jazz împreunã cu Paul Weiner si Puba Hromadka, în cadrul trupei “GRAMOPHON ”, pânã la plecarea celor doi companioni in Germania.
DIPLOMA DE LAUREAT – SAPTAMANA TOP 75
Participa cu mare succes la festivalurile de jazz de la SIBIU, fiind considerata una dintre cele mai bune formatii de jazz din tara.
Canta la toate fest-urile de jazz din tara (COSTINESTI, BRASOV, SATU-MARE, PITESTI, etc…..)
Spectacole in tara, aparitii TV si RADIO
Editeaza LP-ul SPIRALE (ELECRECORD)
Este invitat sa cânte la Festivalul de jazz din San Sebastian - Spania, din nou santem refuzati de regimul comunist.
1975 ATESTAT LIBER PROFESIONOST -1 SOLIST INSTRUMENTIST
1978 reformeazã “Gramophon”, cu Doru Apreotesei la clape, Mihai Farkas la tobe, Liviu Butoi la saxofon, el însusi cântând la ghitarã bass.
1979 SPRCTACOLUL CONCURS AL FORMATIILOR VOCAL – INSTUMENTALE cu GRAMOPHON, CLUB - A1980 ATESTAT LIBER PROFESIONIST 1 SOLIST INSRUMENTIST
1981 înfiinteazã un nou grup de jazz alãturi de Mircea Tiberian si Liviu Butoi.
1982 cântã cu Eugen Gondi si Toni Kuhn, în trioul “Teophrastus”.
1982 începe sã cînte VOCAL si la CHITARA SOLO, alaturi de Johnny Bota, împreunã cu care va fonda celebra “BEGA BLUES BAND” (BBB) trupa fanion pt. Orasul Timisoara.
Cântã la toate festivalurile importante de jazz si blues din România, precum Sibiu, Brasov, Costinesti, Satu Mare Constanta, Bucuresti etc……..
1986 ATESTA LIBER PROFESIONIST - 1 SOLIST INSRUMENTIST
1990 si 1991 participã la cel mai mare festival de jazz din estul Europei, de la Debrecen, cântând pe aceeasi scena cu Elvin Jones, Charlie Mariano, N.H.O.Pedersen, Charles Lloyd, Larry Corryell.
1990 infiinteaza GALA BLUES – JAZZ INTERNATIONAL (care a ajuns la editia 17-a) din Timisoara (cel mai mare si longeviv festival al orasului), al carui director este si astazi.
Fondator al Fest.-ului de la GARANA
1992 participã, împreuna cu BBB, la Festivalul de la PRIVAS - FRANTA, unde obtine Premiul de Popularitate
1994 cântã la festivaluri si concerte din Europa,precum cele din Frankfurt, Hamburg, Bensheim, Leverkusen, Augsburg, Schwabisch Hall, Crailseim, Koenigsberg, Novi Sad, Warsowia, Krakowia, Viena ,Budapesta,Osiec etc …..
2002 cântã cu “Phoenix” la Festivalul de la Mamaia , apoi în douã concerte extraordinare de la Opera Româna din Bucuresti si la Sala Polivalentã, marcând astfel 40 de ani de la înfiintarea cestui grup, la care s-au alãturat artisti precum Gheorghe Zamfir sau Manny Neumann.
2002 în luna iulie sustine, împreunã cu BBB, o serie de concerte în Germania, în landul Renania de Nord-Westfalia.
2002 în octombrie se remarcã la Festivalul de jazz de la Sibiu,unde urcã pe aceeasi scena cu faimosul Jean"Toots"Thielemans.
2003 în 8 martie, evolueazã într-un concert extraordinar numit ‘De la Gershwin la Sting’, pe scena Operei Române din Timisoara, în compania BBB si a orchestrei simfonice a Filarmonicii ‘Banatul’, dirijatã de Cristian Orosanu, marcând astfel jubileul înfiintãrii formatiei Bega Blues Band. Solisti invitati au fost violoncelista Sanda Gutu, soprana Mirela Zafiri, ghitaristul maghiar István Gyárfás, saxofonistul Liviu Butoi, pianistul Toni Kuhn si ghitaristul Mircea Bunea. A fost cel dintîi spectacol din România de sintezã a genurilor muzicale: opera, simfonic, blues rock si jazz, care s-a tinut cu sala arhiplinã, biletele fiind epuizate cu multa vreme înainte de data concertului.
2003 în august participa la festivalul de jazz de la Garâna, cu un deosebit succes, în fruntea unei adevarate ‘ghitariade’, care i-a reunit pe Mircea Bunea, Bujor Hariga.
2003 organizeazã (fiind director artistic) cea de-a doua editie a festivalului de blues de la Jimbolia, ’JIMBO-BLUES’,cu participare internationalã.
2003 în 16 noiembrie reediteazã succesul spectacolulului ‘De la Gershwin la Sting’, în cadrul celei de-a 13-a editii a Festivalului de blues si jazz din Timisoara.
2004 împreunã cu BEGA BLUES BAND(BBB), si István Gyárfás, Mirela Zafiri si Mircea Bunea si acompaniat de Big Bandul Radio din Bucuresti, sustine un concert extraordinar, pe scena Salii Radio din Bucuresti si este distins de catre RADIODIFUZIUNEA ROMANA si MINISTERUL CULTURII cu titlul de CEA MAI BUNA FORMATIE DE BLUES -JAZZ- DIN ROMANIA, care este un echivalent al premiului Grammy.
A cântat cu cei mai renumiti jazzmani români ,precum Johnny Rãducanu, Garbis Dedeian, Mircea Tiberian, Anca Parghel, Marius Popp, Liviu Butoi, Dan Ionescu, Eugen Gondi, Toni Kuhn dar si cu artisti internationali ca Paul Weiner, Puba Hromadka, Puiu Minda , Nicolae Simion, István Gyárfás, Sylvain Beuf, Manuel Rochemann, István Grencsó, Gyula Molnár.
BBB a lansat urmatoarele HIT-uri: BLUES DE TIMISOARA, TE SPONSORIZEZ”, INCOMUNICADO , BLUES –ul PORCULUI.
2004 este distins de catre primaria orasului Timisoara cu PREMIUL DE EXCELENTA.
2005 - 2007 organizeaza Festivalul de blues BLUES PT. TIMISOARA.
2005 concert extraordinar JIMI HENDRIX- SIMPHONIC împreuna cu FILARMONICA BANATUL, cu sali pline.
2006 cînta în deschidere la celebrul grup EMERSON LAKE and PALMER, si CHRIS FARLOW GROUP la un Gastroblues festival din Paks-Ungaria.
2007 - concert aniversar BEGA BLUES BAND-25 ANI invitat special MONY BORDEIANU (primul solist al formatiei PHOENIX), impreuna cu FILARMONICA BANATUL.
Concert aniversar PHOENIX-45 ANI, la Timisoara, ocazie cu care a primit TITLUL de “ CETATEAN DE ONOARE AL ORASULUI TIMISOARA “.
Discografie
1968 Singel-urile: “Vremuri” si “Nebunul cu ochii închisi” cu “Phoenix”, la Electrecord
1970 muzica filmului “Canarul si viscolul” cu PHOENIX
1974 L.P “Spirale", cu trioul lui Paul Weiner, la Electrecord
1993 CD “Blues de Timisoara” ,(BBB) , la Studio Recording
2002 CD “Te sponsorizez”, (BBB) , la BbB
2004 CD "De la Gershwin la Sting"(BBB) cu Filarmonica Banatul
2006 CD "Vechituri Noi"(BBB) cu GYARFAS ISTVAN (UNGARIA)
Tinu Pârvulescu – scenarist la Hollywood.
A publicat până în prezent trei cărţi: romanele “Prima Vera” şi “Şoapta piticului”, în anii 90, iar după întoarcerea sa din SUA a îngrijit autobiografia “Blues de Timişoara”, dedicată marelui cântăreţ Bela Kamocsa.
Tinu Pârvulescu s-a născut la Lugoj, la 2 septembrie 1967 şi a urmat cursurile Şcolii generale nr. 6, apoi ale Liceului Coriolan Brediceanu în cea mai nefastă perioadă a acestuia, pe vremea când se numea “industrial”.
Tinu Pârvulescu şi-a dat doctoratul în studii culturale, devenind un expert al filmului din Europa de Est - şi nu numai - în perioada comunistă, a scris studii de film şi chiar scenarii la Hollywood, nota bene - fără a ceda tentaţiilor comerciale.
A studiat la Universitatea Minneapolis din statul Minnesota, unde a fost bursier, apoi asistent şi tot acolo a obţinut şi doctoratul de care vorbeam. Ulterior, la Universitatea “Washington” din St. Louis, statul Missouri, a predat timp de doi ani Istoria cinematografului european în timpul Războiului Rece. Am pomenit numele acestor instituţii de învăţământ superior pentru că ele sunt considerate colegii de top, care au dat lumii un număr respectabil de laureaţi ai Premiului Nobel. În SUA, a publicat o nuvelă care a apărut şi în paginile revistei “Banat” din Lugojul natal, în traducerea lui Mihai Murariu.
Reîntors în ţară, Tinu Pârvulescu predă două cursuri la Universitatea de Vest din Timişoara – unul în limba germană – despre Ideea Europeană, cursuri cu finanţare europeană şi unul de Istoria cinematografiei, la Institutul de Arte Plastice din Timişoara, secţia mass-media.
La un moment dat, a susţinut şi un curs de scenariu de film pentru masteranzii filologi de limbă engleză, iar toate acestea au – lucru important în ziua de azi – audienţă, dovadă că profesorul Tinu Pârvulescu, nonconformistul de ieri şi de azi, este iubit de studenţi.
Tinu Pârvulescu s-a născut la Lugoj, la 2 septembrie 1967 şi a urmat cursurile Şcolii generale nr. 6, apoi ale Liceului Coriolan Brediceanu în cea mai nefastă perioadă a acestuia, pe vremea când se numea “industrial”.
Tinu Pârvulescu şi-a dat doctoratul în studii culturale, devenind un expert al filmului din Europa de Est - şi nu numai - în perioada comunistă, a scris studii de film şi chiar scenarii la Hollywood, nota bene - fără a ceda tentaţiilor comerciale.
A studiat la Universitatea Minneapolis din statul Minnesota, unde a fost bursier, apoi asistent şi tot acolo a obţinut şi doctoratul de care vorbeam. Ulterior, la Universitatea “Washington” din St. Louis, statul Missouri, a predat timp de doi ani Istoria cinematografului european în timpul Războiului Rece. Am pomenit numele acestor instituţii de învăţământ superior pentru că ele sunt considerate colegii de top, care au dat lumii un număr respectabil de laureaţi ai Premiului Nobel. În SUA, a publicat o nuvelă care a apărut şi în paginile revistei “Banat” din Lugojul natal, în traducerea lui Mihai Murariu.
Reîntors în ţară, Tinu Pârvulescu predă două cursuri la Universitatea de Vest din Timişoara – unul în limba germană – despre Ideea Europeană, cursuri cu finanţare europeană şi unul de Istoria cinematografiei, la Institutul de Arte Plastice din Timişoara, secţia mass-media.
La un moment dat, a susţinut şi un curs de scenariu de film pentru masteranzii filologi de limbă engleză, iar toate acestea au – lucru important în ziua de azi – audienţă, dovadă că profesorul Tinu Pârvulescu, nonconformistul de ieri şi de azi, este iubit de studenţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu